UDMR este cea mai misogina formatiune politica din Romania

"UDMR este cea mai misogina formatiune din Romania", a spus Eckstein Kovacs in ianuarie 2008.

Senatorul UDMR a criticat conservatorismul formatiunii sale si a insistat pe ideea convocarii unui congres extraordinar imediat dupa alegerile locale sau la inceputul toamnei, inainte de alegerile parlamentare.

Cu o zi in urma, aflat intr-o vizita in Covasna, Peter Eckstein Kovacs a spus ca, legat de o eventuala reformare a UDMR, se pot lua in calcul mai multe posibilitati. Una se refera la schimbarea statutului formatiunii, care, potrivit lui Ekstein, ar trebui sa lase loc de competitie interna, deschisa, ceea ce ar duce la un succes la parlamentare.

Senatorul a vorbit si despre un grup al femeilor in cadrul UDMR, despre care spune ca au fost „oprimate” in cadrul Uniunii.

Acesta a mentionat ca UDMR ar trebui sa fie restructurat pe grupuri politice si pe ideologii, vorbind de un grup politic al femeilor, unul al tinerilor si, eventual, al verzilor, daca acestia din urma vor dori sa se organizeze. Ideea sa a fost insa respinsa de catre presedintele UDMR, Marko Bela.

Pozitia lui Kovacs in scandalul Norica Nicolai

La inceputul lui 2008, cand presedintele Traian Basescu a refuzat numirea in a de ministru al Justitiei a Noricai Nicolai (PNL), Peter Eckstein Kovacs a sustinut ca refuzul presedintelui consituie “un abuz” si a declarat ca ar vota favorabil daca s-ar pune inca o data problema suspendarii din functie a presedintelui. La precedenta suspendare a presedintelui, Peter Eckstein Kovacs votase “impotriva”.

„Este un fapt grav ca se solicita suspendarea si demiterea presedintelui, dar as vota pentru. Presedintele face un abuz. El zice „eu numesc”, dar raspunderea este a prim-ministrului, sa fim seriosi! Este abuziv si vor veni noi complicatii, mandatul domnului ministru Melescanu ca interimar incepe sa ia sfarsit, iar noi vom sta acolo fara ministru de Justitie. Soarele va rasari, fara nicio problema, dar nu e un lucru normal”, a spus Eckstein.

Romania ar trebui sa ia in serios sentintele CEDO

Peter Ecksetin Kovacs o avertizeaza, in aprilie 2008, pe presedinta Consiliului Superior al Magistraturii, ca sentintele date de CEDO impotriva Romaniei ar trebui sa fie luate in serios. Declaratia sa a venit in urma afirmatiilor sefului CSM, Lidia Barbulescu, conform carora sentintele CEDO „nu sunt o problema”.

“Mi se pare o declaratie mai mult decat condamnabila. Nu este normal ca noi sa fim in top, ca si tara, in privinta nerespectarii drepturilor omului. Asta ar trebui sa o ingrijoreze pe doamna presedinte, pentru ca este responsabila asupra bunei functionari a justitiei”, a declarat Eckstein Kovacs Peter in cadrul unei conferinte de presa, potrivit Realitatea TV.

Eckstein a declarat si ca este o jignire afirmatia Lidiei Barbulescu privitoare la faptul ca politicienii fac o imagine proasta justitiei.

„Ultima afirmatie, ca proasta imagine a puterii judecatoresti este creata premeditat de catre clasa politica, pe aceasta o resping mai mult decat jignit. Eu cred ca de o vreme, de cativa ani, influenta politicului este una insignifianta in justitie, eu cred ca justitia are problemele ei de profesionalism, probleme de coruptie in sistem si toate acestea concura la imaginea pe care o are justitia romana“, a afirmat Eckstein.

Kovacs renunta la functia de presedinte al Comisiei Juridice

In martie 2008, Kovacs a demisionat din functia de presedinte al Comisiei Juridice de numiri, disciplina, imunitati si validari din Senat. El si-a motivat gestul prin lipsa sprijinului politic al UDMR in ce priveste ordonanta ANI, precizand ca va ramane in Comisie doar ca simplu membru.  Senatorul a facut anuntul dupa ce Comisia pentru Drepturile Omului si cea Juridica au respins, cu 4 voturi "pentru", 6 voturi "impotriva" si 5 abtineri, forma Ordonantei ANI, care prevedea ca legea privind functionarea Agentiei Nationale de Integritate se aplica averilor nejustificate.

La sedinta comisiilor au participat ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, presedintele CSM, Lidia Barbulescu, si vicepresedintele ANI, Catalin Macovei.Kovacs si-a dat demisia deoarece reprezentantii UDMR nu au sprijinit varianta mai „dura” a confiscarii averilor dobandite in mod nejustificat: ceilalti reprezentanti UDMR sustineau confiscarea averilor obtinute in mod ilicit.

„Kovacs, pe care il cunosc, nu mi-a facut niciodata impresia unui radical, ci a unui om de o remarcabila corectitudine. Asta sa fie cauza pentru care senatorul pare sa fi ajuns oaia neagra a UDMR, partid care s-a balcanizat cu un lucrativ succes in ultimii ani?”, scria jurnalistul Cristian Teodorescu in martie 2008 pe blogul Cotidianul, privitor la demisia lui Peter Eckstein Kovacs.

Modificarea Constitutiei 

Peter Eckstein Kovacs a declarat ca nu crede ca se poate constitui o majoritate parlamentara care sa voteze o initiativa care va da capital electoral PSD.

El a sustinut ca modificarile propuse de Mircea Geoana sunt „pozitive si de bun-simt”, insa procesul de modificare este dificil si nu se poate realiza la sfarsit de mandat. Kovacs se referea la proiectul de lege al PSD de modificare a Constitutiei prin care imunitatea penala a tuturor demnitarilor sa fie ridicata pentru a asigura independenta justitiei. El a mentionat ca are unele retineri in privinta ridicarii imunitatii presedintelui si premierului.

"Modificarile propuse de Mircea Geoana au miez, sunt propuneri care mi se par pozitive si de bun-simt. Constitutia in schimb nu se modifica dupa initiativa domnului Geoana, are o procedura dificila. In opinia mea, daca exista o majoritate parlamentara consistenta, ea nu se va constitui la sfarsit de mandat. Aceasta initiativa trebuie sa aiba consens, iar celelalte partide nu vor vota pentru a nu-i face capital electoral unui adversar", a explicat Eckstein, relateaza Realitatea TV.

Revizuirea Constitutiei nu poate fi initiata decat de Presedintele Romaniei la propunerea Guvernului prin votul a cel putin 25% dintre parlamentari si senatori, dar si de cel putin 500.000 de cetateni cu drept de vot. Propunerea de modificare trebuie adoptata de Camera Deputatilor si de Senat cu o majoritate de cel putin doua terimi din numarul membrilor fiecarei Camere. Modificarea devine definitiva numai in urma rezultatelor unui referendum organizat in cel mult 30 de zile de la data adoptarii proiectului sau a propunerii de revizuire.